Translate

,

Welcome to Moldova!

Fiţi bine veniţi în Republica Moldova pe a cărei suprafaţă de 33,846 km2 trăiesc 3,424 millioane de oameni ospitalieri. Merită să veniţi în Moldova pentru că aici puteţi vedea tradiţia vie, sate aproape neatinse care işi trăiesc viaţa simplă de zi cu zi. Navigînd prin această călătorie virtuală veți afla mai multe detalii despre R.Moldova. Bine aţi venit în Moldova!

Chişinău o capitală europeană

English version

sâmbătă, 19 ianuarie 2013

Europa la mine acasa Valentin Frunza

Designer-ul de încălţăminte Valentin Frunză. Povestea cizmarului care a adus Europa la el acasă.

Citește tot

duminică, 18 martie 2012

Rezervaţia ştiinţifică „Codru”

Creată în 1971 pe o suprafaţă de 5177 ha, rezervaţia „Codru” serveşte ca depozit al genofondului pădurilor central europene. Aici sunt puse sub protecţie circa 1000 specii de plante, 43 specii de mamifere, 145specii de păsări, 7 specii dereptile, 10 specii de amfibii şi peste 10 mii specii de insecte.Principalele specii de arbori în pădure sunt stejarul pedunculat, gorgonul şi fagul. În cadrul rezervaţiei funcţionează un bogat „Muzeu al naturii”.

Coordonate geografice: 47 grade 04' - la nord, 47 grade 01'- la sud, latitudine; si 28 grade 20'-la vest, 28 grade 30'-la est, longitudine, la o altitudine maxima de 130-382,5 m intr-o zona cu clima moderat continentala. Sediul Central al Rezervatiei se afla in vecinatatea com.Lozova din or. Straseni (parcela 5).

Rezervatia “Codrii” este situata in partea NW a Podisului Central Moldovenesc, intre Prut si Nistru. Administreaza o parte din padurile si terenurile forestiere din zona Codrilor in treimea superioara a bazinelor hidrografice ale raurilor Cogalnic, Botna si Bac.Datorita conditiilor climaterice prielnice, acest teritoriu „a fost impadurit vesnic din tertiar incoace” si „prezinta un masiv de padure, cu totul deosebit pentru Basarabia, foarte apropiat de padurile foioaselor cu frunze late din Europa mijlocie”.
HIDROGRAFIA
Reteaua hidrografica a rezervatiei „Codrii” este prezentata de 3 afluenti ai raului Nistru, care isi iau inceputul pe teritoriul rezervatiei: Botna, Cogalnic si Bac. Lungimea totala a raurilor este de 27 km, adancimea 2-6 m, latimea – 10-30 m.
In urma inventarierii retelei hidrografice (1977) a fost pusa in evidenta prezenta a 15 paraie, 56 de bazine acvatice, foarte multe izvoare.
11 bazine acvatice se afla in lunca inundabila a parcelelor 5, 9 si 10. Lacurile 11-16 sunt situate in sectoarele impadurite. Bazinele 2, 3, 6, 9 sunt bazine permanente, ele nu seaca, deoarece sunt alimentate cu apa de afluentul r:Bâc.
In unele locuri la suprafata solului pot fi observate apele freatice, care se afla la adacimi foarte mici; nivelul lor variaza in dependenta de anotimp: de la 1 la 3 m. In schimb, pe pantele dealurilor, nivelul apelor freatice se afla la 5 m adancime.
In anii 1988-1990 a fost instalata o retea de sonde acvatice pentru inregistrarea nivelului apelor subterane.
FORMATIUNI SILVICE
Rezervatia cuprinde un trup de padure mezofila de tip Central European cu cel mai vechi statut de arie protejata din Republica Moldova. În anul 1985 în parcela a 4-a s-au evidentiat 3 ha de padure termofila de gorun cu scumpie, componentele carora au areal sudic. Padurile rezervatiei sunt bine studiate floristic (99991 de specii de plante vasculare, 60 de specii de plante rare si 24 de specii incluse în Cartea Rosie (2001) si tipologic (fagete, gorunete cu fag, gorunete cu tei si frasin, gorunete cu carpen, stejarete cu carpen, plopisuri si salcisuri), dar mai putin sunt investigate receptivitatea vegetatiei silvice fata de schimbarile climaterice, care se manifesta în ultimii ani.
Formatiunile silvice sunt constituite din 2 grupe: virgina si derivata. Din grupa virgina s-au mai pastrat 830 ha, grupei de paduri derivate cu arborete de provenienta din lastari ii revine restul suprafetei. Culturile silvice ocupa suprafata de 396 ha.
Principalele specii silvoformante sunt: stejarul pedunculat, gorunul si fagul. Din speciile de amestec mai frecvent pot fi intalnite: frasinul, teiul argintiu, artarul de camp si tataresc, jugastrul, carpenul obtinut, sorbul, ciresul, ulmul de camp si de munte. Dintre arbusti - cornul, paducelul incovoiat, salba-moale-europeana, lemnul raios, darmosul, sangerul rosu.
Arboretele cu stejar pedunculat si gorun predomina si sunt prezente pe o suprafata de 2460 ha, ceea ce constituie 49% din suprafata acoperita cu paduri.
Pe pante abrupte cu expozitia nordica si de rasarit in rapele adanci se intalnesc suprafete neinsemnate cu arborete de fag, ce constituie 29,1 ha. Dintre speciile de amestec pe o suprafata destul de impunatoare poate fi intalnit frasinul - 1894 ha sau 38%. Arboretele celorlalte specii ocupa doar 13%, dintre care 9% (460 ha) revin carpenului. Ale specii, precum paltinul, plopul canadian, ocupa suprafete neinsemnate, 0,7-0,9 ha sau 1,5%.
Formatiunile cu stejar pedunculat sunt situate pe altitudini de pana la 200 m deasupra nivelului marii, pe altitudinile mai inalte de 200 m si cu expozitie sudica se intalneste gorunul.
In rape, pe unele sectoare joase, s-au mai pastrat formatiuni de mlastina, iar pe versantii abrupti, unde in trecut accesul era anevoios, s-au pastrat sectoare de arboret din fag, carpen, tei, artar-carpen, stejar pedunculat cu structura caracteristica arboretelor naturale autohtone. In fondul silvic al rezervatiei predomina arboretele de varsta medie (55%), de varsta inaintata (19%), tineretul (8%), care formeaza 3 tipuri de padure:

- De gorun cu frasin si tei - ocupa o suprafata de 2322 ha (46%);
- De gorun cu fag - suprafata de 1579 ha (32%);
- De stejar pedunculat cu carpen - 526 ha (10,5%).
Varsta medie a arboretelor este de 80 de ani cu consistenta optima de 0,7-0,8. Pentru stejarul pedunculat a fost stabilita varsta de 60 de ani, pentru gorun - 80, fag - 100. Sporadic se intalnesc exemplare de stejar pedunculat si fag in varsta de peste 150-160 de ani. Aceste formatiuni sunt prezente pe circa 3314 ha sau 66%.
FLORA
Flora se compune din specii de plante, care provin din 3 regiuni fitogeografice: mediteraneana (forestiera), central-europeana (forestiera) si euroasiatica (stepica).
In rezervatie sunt inregistrate 60 de specii de plante rare, dintre care 23 sunt incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova.
Vegetatia zonala este reprezentata prin paduri de foioase de tipul celor din Europa Centrala cu formatiunile: Fagus sylvaticae, Querceta petraeae si Querceta roburis.
Vegetatia interzonala s-a format in vagauni, fiind reprezentata prin fasii inguste si palcuri de plopisuri, salcisuri, rachitisuri si pajisti mezofile. Aici si-au gasit extremitatea estica a arealului unele specii central europene (fag, ferigi, orhidee, etc.) si extremitatea sudica (Eriophorum latifolium, Padus avium, etc.).
FAUNA
Reprezinta aproape in totalitate fauna padurilor Europei Centrale si de Vest. S-au format conditii favorabile de crestere si de reproducere pentru reprezentantii faunei din muntii Carpati si Balcani, din Asia Mica, care intrunesc circa 52 de specii de mamifere, 151 de specii de pasari, 8 specii de reptile, 10 specii de amfibieni si peste 8000 de specii de insecte. Se intalnesc specii rare, precum jderul de padure, pisica salbatica, chitcanul cu abdomen alb, usturoaia, vipera.
Ornitofauna enumera 151 de specii, dintre care 10 specii sunt incluse in Cartea Rosie a Moldovei: acvila pitica, porumbelul de scorbura, ciocanitoarea neagra, canarasul, barza neagra, egreta mare, lebada de vara, acvila tipatoare, acvila tipatoare mica, soimul dunarean. Este unica rezervatie din Moldova, unde s-a efectuat regulat studiul faunei nevertebratelor.
S-au publicat liste privind tipurile de insecte prezente: ordinele Homoptera (Aphidoidea - 130 de specii, Psylloidea - 74), Heteroptera - 244, Coleoptera (Curculionidae - 155), Hymenoptera (Apoidea - 184, Formicoidea - 43, Ichneumonidae - 20, Pteromalidae - 28), capuse (Gamasina - 105, Ixodides - 11), moluste - 42, rame (Lumbricidae) - 12.

Citește tot