Acest teritoriu, dintre Prut si Nistru a fost populat inca din timpurile epocii Paleolitice. Cercetarile arheologice atesta ca omul a locuit aici cu 7000 de ani i. C. Un foarte interesant muzeu arheologic din orasul Chisinau ofera destule dovezi in acest sens.
Azi, Republica Moldova reprezinta mai putin din jumatate din Principatul Moldova, partea lui estica. De-a lungul secolelor Moldova, ca si alte doua principate romanesti (Valahia/Muntenia/Tara Romaneasca si Transilvania) formate urmare a destramarii Daciei istorice, a fost victima frecventelor cotropiri si razboaie. Motivul principal al interventiilor a fost situatia geografica strategica ale acestor locuri, rezervindu-le rolul de un coridor, o cale istorica ce leaga Asia si Europa, slavii de Balcani. Romanii, hunii, tatarii, slavii, turcii, ungurii, germanii si multe alte popoare au trecut prin acest teritoriu, perceput drept o "poarta”, un “drum” intre Muntii Carpati si Marea Neagra.
Dupa cum e mentionat mai sus, teritoriul actual al Republicii Moldova a facut parte din Dacia, partial fiind cucerita de romani in anul 101-106 d.C. In 130-160 frontiera de est a Imperiului Roman a fost fortificata de Hadrian, succesorul Regelui Roman Traian, fortificatii cunoscute astazi sub denumirea de Valul lui Traian (situat in stepele Bugeacului, la sudul R. Moldova de astazi, in zona oraselor Leova si Cahul), romanii controland gurile Dunarii. In secolul al 13-lea aceste tinuturi au fost ocupate de tatari, urmare a invaziei tataro-mongole din 1241. Moldova apare in calitate de stat independent in sec al XIV-lea. Primul document care se refera la “Tara Moldovei“ dateaza cu anul 1359 d.C.
Perioada de glorie in devenirea statului moldovenesc medieval – situat intre Muntii Carpati, Dunare si Marea Neagra – este legata de anii domniei lui Stefan al III-lea (1457-1504 d.C.), numit si Stefan cel Mare si Sfint. Acest conducator a avut un rol stralucit in istoria tarii, stiind sa apere suveranitatea Moldovei in confruntarile cu ienicerii turci, cu ostirile regale ungare si poloneze si ale hanilor Crimeii. Stefan cel mare era cunoscut ca un bun diplomat si un vrednic conducator militar, in timpul domniei sale nici unei tari nu i-a reusit sa cotropeasca Moldova. Mai multi conducatori de tari au apreciat iscusinta lui Stefan al III-lea in luptele pe care le-a dus si care au facut sa opreasca invaziile din est catre Europa. El a avut 47 de batalii si a construit 47 de biserici pe acele locuri in memoria acestor lupte. Stefan cel Mare este un adevarat erou national atat in Republica Moldova cat si in Romania.
In secolul al XVI-lea (prin campania Sultanului Suleiman I din 1538), Imperiul Otoman a impus statului Moldovenesc calitatea de vasal, moldovenii platind tribut Imperiului Otoman aproape 300 de ani. Insa niciodata nu a facut parte din Imperiul Otoman in calitate de pashalik.
Dupa Razboiul Ruso-Turc din anii 1806-1812, partea estica a Moldovei, intre riurile Prut si Nistru, a revenit Rusiei. Ea a capatat denumirea de Basarabia, denumire provenita de la pamanturile ce apartineau pe tiimpuri dinastiei Basarab (din Valahia), situate la est de gurile Dunarii (Basarabia de Sud de astazi si sudul Republicii Moldova). Iar teritoriul Moldovei de la vest de Prut a ramas sub turci, care in 1959 s-a unit cu Valahia (Tara Romaneasca) pentru a crea Romania.
La 2 decembrie 1917, folosindu-se de slabiciunea Rusiei cauzata de revolutia comunista a bolsevicilor, Sfatul Tarii, organl legislativ de la Chisinau, proclama Republica Democrata Federativa Moldoveneasca, ca parte componenta a Republicilor Federative din Rusia, iar la 24 ianuarie, acelasi organ legislativ proclama independenta de Rusia si creareza Republica Democratica Moldoveneasca. La 27 martie 1918, urmare a amenintarilor de izolare si de 'absorbtie' de catre Ucraina, prin decizia majoritatii membrilor Sfatului Tarii (86 pentru, 3 impotriva si 36 abtineri), noua democratie proclama unirea cu Romania.
Uniunea Sovietica nu a recunoscut "pierderea" acestui teritoriu, si in anul 1924 a creat Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca (RASSM) in zona de la est de riul Nistru, parte a Ucrainei Sovietice, ulterior MASSR devenind cap de pod pentru pretentiile teritorile ale Uniunii Sovietice fata de Romania.
Urmare a Pactului sovieto-german al lui Stalin si Hitler, cunoscut prin denumirea Molotov-Ribbentrop -- ministrii de externe ce au semnat acordul, si a Protocolului secret din anexa (care a imparit sfere de influenta in Europa de Est), la 26 iunie 1940, Uniunea Sovietica, resueste sa ia controlul asupra Basarabiei prin actiuni armate, Romania acceptand ultimatumul sovietic de evacuare a acestui teritoriu in 48 ore. Noua Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca (RSSM) a fost creata. Administratia sovietica de la Moscova a hotarit sa cedeze Ucrainei o parte din teritoriul Moldovei istorice: Nordul Bucovinei (fostul judet Hotin) si Basarabia de Sud (fostele judete Bolgrad si Ismail) precum si tinutul romanesc Herta, iar estul RASSM (actuala Transnistrie) sa faca parte din RSSM.
In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial (1941-1944) teritoriul RSSM si alte teritorii romanesti a revenit Romaniei. In 1944 trupele sovietice au recapatat controlul asupra RSSM. Grupe de rezistenta anti-sovietica (Arcasii lui Stefan, Armata Neagra, Sabia dreptatii, Grupul lui Filimon Bodiu), concentrate in codri si de-a lungul raului Nistru, au creat probleme noii puteri sovietice in perioada dupa al II Razboi Mondial. Ultimele insule de rezistenta armata au fost lichidate la mijlocul anilor '1950, iar membrii grupurilor au fost trimisi in GULAG sau executati.
Populatia bastinasa de romani moldoveni au cunoscut deportarile in masa in 1940, 1944 si 1949, foametea orcestrata de puterea sovietica in 1946-1947 (similara foametei din Ucraina din 1932-1933) si colectivizarea unde si-a pierdut proprietatea privata, inclusiv pamantul, fiind fortati sa devina kolhoznici. In locul celor deportati zeci de mii de rusi si ucraineni au fost adusi in Moldova din alte republici sovietici.
Spre sfarsitul anilor '1980 in Moldova a inceput miscarea de eliberare nationala. Limba romana (oficial numita moldoveneasca) a capatat statut de limba de stat/oficiala la 31 August 1989 si a trecut de la alfabetul chirilic impus de URSS in 1940 la cel latin, urmare a presiunilor sociale si a votului istoric din Sovietul Suprem (parlamentul) al RSSM, care era compus in mare parte din adeptii miscarii nationale.
La 27 august 1991, Republica Moldova a obtinut independenta sa si a devenit stat suveran, adoptand drapelul propriu (tricolorul), imnul de stat national. Independenta a venit cu un pret. Kremlinul a initiat si sprijinit doua conflicte (in estul Nistrului si in sudul Republicii Moldova), care a dus la un scurt dar singeros razboi cilvil in anul 1992. Confruntarile in interiorul Moldovei au inceput atunci cind separatistii de la Tiraspol, fost capitala a RASSM, au initiat o rebeliune armata impotriva organelor statale constitutionale la Tiraspol, Dubasari si alte orase din stanga Nistrului. Separatistii, fiind sustinuti militar de Armata 14-a Federatiei Ruse, au reusit sa ia controlul teritoriului din stanga Nistrului (cu exceptia a sase localitati unde localnicii, detasamentele de voluntari au opus rezistenta armata) si a orasului Tighina din dreapta Prutului. Administratia dela Tiraspol a declarat crearea Republicii Moldovenesti Trans-Nistrene, care nu este recunoscuta de nici o tara din lume. Administratia de la Tiraspol este unul din ultimele locuri din lume unde se practica o adevarata forma stalinista, autocrata de guvernare, supranumita "Uniunea Sovietica in miniatura."
0 comentarii
Trimiteți un comentariu