În conacul boierului de origine armeana Karp Balioz din s.Ivancea din 1984 funcţionează un muzeu cu specific etnografic cunoscut de mulţi turişti drept Muzeul Meşteşugurilor Populare din Moldova. Se gaseşte la doar 35 km de la Chişinau. Edificiul impresionează prin stilul său clasic caracteristic reşedinţelor aristocraţilor ruşi din sec. XIX. A fost construit in 1852-1873 în mijlocul unui parc de toată frumuseţea pe un lot cumpărat de Balioz de la familia Donici in 1840.
Actualmente în muzeu sunt amenajate expoziţii permanente ale majorităţii meşteşugurilor tradiţionale moldovenilor. O sală reprezintă mostre de ceramică roşie şi neagra în diverse forme de la veselă la jucarii. Obiectele din lemn au avut o întrebuinţare variată pe parcursul secolelor în Moldova, iar meşterii fierari de aici erau bine cunoscuţi peste hotarele tării. O altă expoziţie ne prezintă cu lux de amănunte modalitatea meşterilor de a prelucra piatra artistic în coloane, flori de piatră, hogeacuri, si altele în zona Orheiului si cea a Sorocii. Meşteriţele din satele moldovene erau bine cunoscute prin arta brodatului şi ţesutul covoarelor moldoveneşti. O sală este destinată pieselor din portul tradiţional al diferitor etnii din Moldova.
Meşterii populari prelucrau iscusit şi pielea animalelor dar şi coarnele acestora. Încheie expoziţia obiectele atît de binecunoscute lăutarilor de la noi o variată colecţie de instrumente muzicale, printre ele, bineînţeles, si Ţitera –un instrument cu coarde cunoscut doar la moldoveni.
Actualmente în muzeu sunt amenajate expoziţii permanente ale majorităţii meşteşugurilor tradiţionale moldovenilor. O sală reprezintă mostre de ceramică roşie şi neagra în diverse forme de la veselă la jucarii. Obiectele din lemn au avut o întrebuinţare variată pe parcursul secolelor în Moldova, iar meşterii fierari de aici erau bine cunoscuţi peste hotarele tării. O altă expoziţie ne prezintă cu lux de amănunte modalitatea meşterilor de a prelucra piatra artistic în coloane, flori de piatră, hogeacuri, si altele în zona Orheiului si cea a Sorocii. Meşteriţele din satele moldovene erau bine cunoscute prin arta brodatului şi ţesutul covoarelor moldoveneşti. O sală este destinată pieselor din portul tradiţional al diferitor etnii din Moldova.
Meşterii populari prelucrau iscusit şi pielea animalelor dar şi coarnele acestora. Încheie expoziţia obiectele atît de binecunoscute lăutarilor de la noi o variată colecţie de instrumente muzicale, printre ele, bineînţeles, si Ţitera –un instrument cu coarde cunoscut doar la moldoveni.
0 comentarii
Trimiteți un comentariu